Nationalism si crestinism

Hristos a inviat!

Sunt multi romani,printre care chiar si crestini practicanti care au pierdut,odata cu comunismul,sentimentul national.Pentru ei tara nu mai este un reper,si a ramas doar lupta pentru supravietuire si mantuirea-pentru cei care o cauta-;dar nemaiavand ca reper istoria romaneasca,limba si inaintasii care s-au jertfit pentru apararea credintei si traditiilor specifice romanesti.

Si eu am stat mult timp in afara sentimentului national.Dar prin cateva reevaluari ale lui Eminescu,a istoriei in general,prin discursurile lui Gh .Calciu Dumitreasa,Staniloaie,ale lui Dan Puric,prin ascultarea lui Grigore Lese,am inceput sa invat ce inseamna si natiunea.
Este locul de unde ne tragem si unde continuam sa vietuim noi si apoi dupa noi ,copiii nostri.
Cum ar fi fost daca ne nasteam intr-o tara islamica,in caz ca nu rezistam si ne cucereau turcii?!Asa cum este o bucurie ca existam,tot la fel trebuie sa fim bucurosi ca ne-am nascut romani,si astfel suntem ortodocsi,botezati de la nastere,si mai aproape de Hristos.Suntem singurul popor din lume,care s-a nascut crestin,care are 2000 de ani de crestinism.
Asa ca trebuie sa pretuim locul unde ne-am nascut,limba si neamul.
Si sa incercam sa ne ridicam la inaltimea inaintasilor nostri,sau cel putin sa-i pretuim si cinstim.
Daca nu ar fi fost cei care s-au jertfit in temnitele comuniste,care ar fi fost reperele noastre acum,in aceasta deruta de dupa comunism?
Dar jertfa lor ne arata ca mai sunt oameni gata sa se jertfeasca pentru un ideal ,national si crestin, si ne poate da putere daca va veni o vreme de jertfa si pentru noi.
Ne mantuim in Domnul nostru Iisus Hristos,dar ca romani;ne rugam si gandim in limba romana si locuim intr-o tara unde se fac neincetat slujbe pentru slavirea lui Dumnezeu!

O stare de asteptare

Noi crestinii ortodocsi traim intr-o stare de deruta,nu avem valori pe care sa ne sprijinim,indrumatori duhovnicesti.Ne-am trezit greu dupa acest comunism care ne-a ateizat gandirea si sufletul,si am poposit intr-o lume fara repere,cu zeci de lucruri controversate,degradante ce ne inconjoara.Incercam sa ne regasim pe noi insine,dar inaintam cu greu fara prea mult avant.Suntem scarbiti de politica,ingrijorati de saracia si greutatile ce ne inconjoara.Incercam sa ne regasim obarsiile in istorie ,falsificata pana nu demult de manuale si istorici,vrem sa ne tragem seva de la inaintasii nostri .Ii redescoperim pe Eminescu,Stefan cel Mare ,Brancoveanu pentru a avea din nou sentimentul national,sa incepem sa ne iubim tara avandu-i pe ei drept exemple.
In aceasta situatie se intelege succesul mesajului lui Dan Puric,care spune ,nu disperati,ceva se va intampla cu poporul roman,esenta lui crestina va iesi in mod cert la suprafata.
Deci asteptam:
-venirea sfarsitului lumii
-un conducator,un lider crestin,care sa ne canalizeze energiile si vointa spre credinta.
-renasterea spirituala a Romaniei
-o normalizare a situatiei economice
Pana acum am ascultat cu sufletul la gura pe parintele Rafail,pe Savatie Bastovoi,pe Danion Vasile,Dan Puric,dar parca nu ne-a fost de ajuns,nu ne-am saturat!Mai e nevoie de ceva....
Pana atunci,stand si asteptand ,sa nu pierdem timpul si sa ne apropiem cat mai mult de Hristos.Venind acele vremuri sa fim pregatiti sa le intampinam...