Ravna duhovniceasca si mandrie

Hristos a inviat!

De cate ori fac un lucru bun,duhovnicesc sau material,ma astept ca sa fiu in ascensiune fata de starea mea anterioara,si ma gandesc cu bucurie ca ma apropii de calea spre mantuire,pas cu pas.Insa ,pe nestiute,se agata de faptele mele bune mandria si strica totul,aducandu-ma intr-o stare mai rea decat inainte.Caci dupa ce mi se furiseaza mandria in minte si suflet,Dumnezeu imi aduce o ispita,la care de obicei nu rezist si cad intr-un anume pacat sau mai multe.
Rezultatul este anularea in constiinta mea a meritelor pentru faptele mele bune, aparitia smereniei si a pocaintei.
Si voi cadea mereu,pana voi invata,ca dupa un lucru bun infaptuit ,sa ma astept si la o lupta duhovniceasca pe masura actiunii mele,si mai ales sa imi pastrez smerenia si pocainta tot timpul,dupa cuvantul psalmistului: Inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi...