vineri, 30 aprilie 2010

De ce să practicăm Rugăciunea inimii

Ceea ce am să scriu provine dintr-o experienţă minimă,aşa încât să citiţi cu simţ critic rândurile de mai jos.
Este foarte greu în ziua de astăzi să te mai rogi.Exemplele pe care le putem vedea în jur ne arată oameni derutaţi,împrăştiaţi,fără pace interioară,fără veselie pe chip,fără curăţie interioară(aşa cum sunt şi eu).
Chiar dacă întâlnim oameni care au un program regulat de rugaciune,o pravilă ,vedem că nu sunt înaintaţi în viaţa duhovnicească,din simplul motiv că mintea nu stă tot timpul la rugăciune.Deci şi aceştia pot fi împrăştiaţi în ale lumii,neliniştiti(totuşi într-o măsură mai mică).
Întâlnirea cu Dumnezeu ,şi cu tine însuţi,se realizează cel mai bine în rugăciunea lui Iisus.Dar nu cum spun unii,atunci cand eşti in autobuz,la serviciu,pe stradă etc,pentru că atunci mintea este tot împrăştiată.Ci te aşezi în camera ta,într-o poziţie de rugăciune,preferabil seara,când toate zgomotele încetează,şi spui Doamne,Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieşte-mă pe mine,păcătosul!
Poţi să o rosteşti cu gura,sau doar în gând,cum îţi este la îndemâna,important este să îţi fugă mintea cât mai puţin.
La începutul rugăciunii vei fi asaltat de gânduri,însă tu sa continui să stai în acea poziţie ,chiar dacă ai încetat să te mai rogi!Sau dacă te rogi,dar mintea se gândeşte la altceva!Însăşi poziţia pe care o ai(preferabil în genunchi,cu capul plecat),te va aduce mai târziu la rugăciune!
Care sunt efectele? În primul rând vei simţi cum anumite părţi din corpul tău sunt, mai mult sau mai puţin,afectate.La fel,cu timpul vei simţi si la nivelul creierului,a minţii,o deblocare a acesteia şi o uşurare.Corpul va începe,sub influenţa rugăciunii,să se relaxeze şi chiar se va simţi o vindecare parţială a unor zone bolnave.
După rugăciune ,vă veţi simţi vioi,calmi,cu poftă de viaţă,eliminarea stărilor de oboseală anterioare,cu mintea mai limpede. Această rugăciune este cel mai bun medicament pentru corp.Deasemenea este rugăciunea care ne apropie cel mai mult de Dumnezeu.
Perioada de timp pe care o recomand pentru această rugăciune,este de minim o oră,şi poate merge până la două-trei ore.
Dezavantajele acestei rugăciuni:Cel care detestă această rugaciune,cel viclean,te va ataca cu ispite felurite.De aceea este recomandat să avem un duhovnic căruia să-i mărturisim etapele prin care trecem.Şi cel mai mult să ne ferim de mândrie.
Cărţi recomandate,utile pentru această rugăciune: Pelerinul Rus,Jurnal duhovnicesc(Editura Bizantină), Sbornicul.Deasemenea,mai recomand,chiar dacă nu se referă direct la aceasta rugăciune,cărţile lui Isaac Sirul.

miercuri, 28 aprilie 2010

Cântece româneşti

Grigore Leşe,un autentic cântăreţ al muzicii tradiţionale româneşti:

luni, 26 aprilie 2010

Mitropolia Moldovei si Bucovinei a deschis prima scoala ortodoxa privata


de Andrei Cucu HotNews.ro

Scoala “Varlaam Mitropolitul” din Iasi
Foto: Hotnews
Premiera la Iasi: Biserica Ortodoxa Romana a lansat prima scoala privata ortodoxa. Scoala "Varlaam Mitropolitul"  din Iasi se afla sub patronajul spiritual al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.  Marea noutate cu care scoala ortodoxa se pozitioneaza pe piata educationala este un parteneriat intre parinti - biserica -scoala pentru formarea copiilor. Taxa lunara pentru fiecare copil este de 700 lei.
Mai multe cititi aici.

Comentariu Daniel:
Desi pare parea scumpa aceasta taxa,sa nu uitam ca este o scoala privata,nesubventionata de stat,si taxa include printre altele si o masa calda.
Pentru cine isi permite,este o oportunitate excelenta pentru educatia copilului,chiar de la inceput.

duminică, 25 aprilie 2010

Pomenirea Sfântului Apostol şi Evanghelist Marcu

Sfântul Marcu a fost cel care a călătorit mereu şi i-a slujit Sfântului Apostol Petru, Corifeul Apostolilor;în prima lui Epistolă, acesta îl numeşte pe Marcu fiul său - nu fiu după trup, ci fiu după duh (I Petru 5: 13). Pe când Marcu se afla la Roma împreună cu Apostolul Petru, credincioşii l-au rugat să scrie pe hârtie învătăturile mântuitoare ale Stăpânului Hristos, minunile Lui si viaţa Lui, ca să le aibă pe acestea pururea cu dânşii. Astfel Marcu a scris Sfânta Evanghelie, pe care Sfântul Apostol Petru a văzut-o şi citit-o cu ochii lui şi a dat mărturie despre ea că este adevarată. Marcu a fost hirotonit episcop de Sfântul Petru şi trimis să predice în Egipt. Şi aşa s-a făcut Sfântul Evanghelist Marcu întâiul predicator al Cuvântului şi întâiul Episcop în Egipt. Egiptul se afla atunci întru cel mai adânc întuneric al păgânismului, idolatriei, vrăjitoriei şi răutaţii celei drăceşti. Cu ajutorul lui Dumnezeu, Sfântul Marcu a izbutit să semene sămânţa învăţăturii lui Hristos prin toată Libia, Ammonichia şi Pentapolis. Din Pentapolis Sfântul Marcu a coborât la Alexandria, unde l-a purtat Duhul lui Dumnezeu. În Alexandria el a izbutit să întemeieze Biserica lui Dumnezeu, să hirotonească episcopi, preoţi si diaconi, şi să-i întărească pe toţi întru Sfânta şi Dreapta Credinţă. Sfântul Marcu îşi întărea învăţătura prin
multe si mari minuni. Când păgânii au început să îl acuze pe Marcu că le distruge credinţa lor idolească, şi când guvernatorul cetăţii a pornit să-l vâneze, Sfântul Marcu s-a întors la Pentapolis, unde a continuat sa întărească lucrarea care o începuse acolo. După doi ani Sfântul Marcu s-a întors la Alexandria, spre bucuria mare a credincioşilor, al căror număr sporise minunat. Aceasta a fost împrejurarea în care păgânii l-au prins pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu, l-au legat în lanţ tare şi au început să-l târâie peste pietrele ascuţite ale drumului, strigând tare: „Să-l târâm pe bour în staul!" Rănit şi însângerat în tot trupul, Sfântul Apostol si Evanghelist Marcu a fost aruncat în temniţă unde mai întâi a venit la el un înger ceresc care l-a mângîiat şi l-a întărit. După aceea S-a pogorât la el însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, şi i-a zis: „Pace ţie, Maree, Evangheliste al Meu!" La aceste cuvinte Marcu a răspuns: „Pace si Duhului Tău, O Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase al meu!" în ziua următoare idolatrii cei sălbatici l-au scos pe Marcu din închisoare şi iar au început să-l târască peste bolovanii uliţelor Alexandriei, cu acelaşi urlet: „Să-l târâm pe bour în staul!" Sfâşiat si sfârşit de chinuri, Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu a murmurat: „întru mâinile Tale, Doamne, dau sufletul meu." Astfel Marcu a murit iar sufletul lui s-a înălţat la lumea cealaltă, mai bună. Sfintele lui rămăşiţe au fost înmormantate cu cinste de către Creştini, la ele lucrându-se de-a lungul veacurilor mari minuni de vindecare a tuturor bolilor, neputinţelor si durerilor sufleteşti si trupeşti.

Sfantul Nicolae Velimirovici-Proloagele de la Ohrida

sâmbătă, 24 aprilie 2010

Despre munca si trandavie

Diavolul rapid afla lucrare pentru mainile cele trandave,iar ingerul Domnului repede afla indeletnicirea potrivita mainilor celor harnice.In aceasta lume in permanenta miscare si neincetata schimbare si prefacere,omul trebuie sa fie mereu ocupat,fie ca vrea fie ca nu,ori cu lucruri bune,ori cu lucruri rele.Caci trandavul de fapt nu sta niciodata degeaba.El este un harnic luptator in slujba diavolului.Trupul si sufletul trandave sunt ogorul cel mai potrivit pentru semanaturile si recoltele dracilor.Sfantul Antonie cel Mare zice:Trupul are nevoie sa fie supus lucului,fara preget.Sfantul Efrem Sirul zice:Sa ne invatam cu munca ,asa ca sa nu fie nevoie sa ne invatam cu cersitul.Toti ceilalti sfinti Parinti,fara nici o exceptie,ne invata mereu despre necesitatea muncii in scopul mantuirii sufletului omului.Sfintii Apostoli impreuna cu toti sfintii sunt pentru noi pilde vii de munca continua si concentrata,atat fizica ,cat si duhovniceasca.Ca omul trandav pe pamant,prin trandavia lui,nu numai ca nu-si lungeste viata,dar chiar si-o scurteaza-se vede limpede din marea longevitate a multor sfinti,care au fost intotdeauna cei mai mari muncitori dintre toti muncitorii de pe pamant.
Sfantul Nicolae Velimirovici-Proloagele de la Ohrida

vineri, 23 aprilie 2010

ASTAZI SERBAM PE SFANTUL MARE MUCENIC GHEORGHE

Dintre toti Sfintii sarbatoriti in lumea crestina, putini au ajuns la faima de care s-a bucurat, si se bucura, Sfantul Gheorghe, la poporul nostru. In satele si orasele tarii noastre, foarte multe biserici sunt ridicate in cinstea lui. Multi oameni, barbati si femei, ii poarta numele. De asemenea si multe orase din tara. Al treilea brat al Dunarii, in Delta, se cheama, Bratul Sfantului Gheorghe. Se stie, apoi, ca multa vreme ocrotitorul ostirii romane a fost Sfantul Gheorghe. Asemenea, steagul Moldovei, trimis de Stefan cel Mare la manastirea Zograful, din muntele Athos, are chipul Sfantului Gheorghe, doborand balaurul. Iar acest chip al Sfantului, doborand balaurul, a fost la noi ca un rasunet si ca o chemare a poporului la lupta crestinilor impotriva balaurului vremii, adica a paganilor otomani si impotriva diavolului.
O dovada este si rugaciunea lui Stefan cel Mare, scrisa pe steagul sau: “O, luptatorule si biruitorule, mare Gheorghe, in nevoi si in nenorociri grabnic ajutator si cald sprijinitor, iar celor intristati, bucurie nespusa, primeste de la noi aceasta rugaminte a smeritului tau rob, a Domnului Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Tarii Moldovei. Pazeste-l pe el neatins in lumea aceasta si in cea de apoi, pentru rugaciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca sa Te preamarim in veci. Amin. Si aceasta a facut-o in anul 7008 (1500), in al 43 an al Domniei Sale.
TROPAR
Ca un izbavitor al celor robiti si celor saraci folositor, neputinciosilor doctor, conducatorilor ajutator, Purtatorule de biruinta, Mare Mucenice Gheorghe, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.

joi, 22 aprilie 2010

SFANTUL MARE MUCENIC GHEORGHE

In seara aceasta se face slujba de priveghere pentru Sfantul Mare Mucenic Gheorghe! Cine are o biserica in orasul in care locuieste ,cu acest hram ,poate sa mearga si sa se roage in cinstea sfantului!

Ravna duhovniceasca si mandrie

Hristos a inviat!
De cate ori fac un lucru bun,duhovnicesc sau material,ma astept ca sa fiu in ascensiune fata de starea mea anterioara,si ma gandesc cu bucurie ca ma apropii de calea spre mantuire,pas cu pas.Insa ,pe nestiute,se agata de faptele mele bune mandria si strica totul,aducandu-ma intr-o stare mai rea decat inainte.Caci dupa ce mi se furiseaza mandria in minte si suflet,Dumnezeu imi aduce o ispita,la care de obicei nu rezist si cad intr-un anume pacat sau mai multe.
Rezultatul este anularea in constiinta mea a meritelor pentru faptele mele bune, aparitia smereniei si a pocaintei.
Si voi cadea mereu,pana voi invata,ca dupa un lucru bun infaptuit ,sa ma astept si la o lupta duhovniceasca pe masura actiunii mele,si mai ales sa imi pastrez smerenia si pocainta tot timpul,dupa cuvantul psalmistului: Inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi...

Nationalism si crestinism

Hristos a inviat!
Sunt multi romani,printre care chiar si crestini practicanti care au pierdut,odata cu comunismul,sentimentul national.Pentru ei tara nu mai este un reper,si a ramas doar lupta pentru supravietuire si mantuirea-pentru cei care o cauta-;dar nemaiavand ca reper istoria romaneasca,limba si inaintasii care s-au jertfit pentru apararea credintei si traditiilor specifice romanesti.
Si eu am stat mult timp in afara sentimentului national.Dar prin cateva reevaluari ale lui Eminescu,a istoriei in general,prin discursurile lui Gh .Calciu Dumitreasa,Staniloaie,ale lui Dan Puric,prin ascultarea lui Grigore Lese,am inceput sa invat ce inseamna si natiunea.
Este locul de unde ne tragem si unde continuam sa vietuim noi si apoi dupa noi ,copiii nostri.
Cum ar fi fost daca ne nasteam intr-o tara islamica,in caz ca nu rezistam si ne cucereau turcii?!Asa cum este o bucurie ca existam,tot la fel trebuie sa fim bucurosi ca ne-am nascut romani,si astfel suntem ortodocsi,botezati de la nastere,si mai aproape de Hristos.Suntem singurul popor din lume,care s-a nascut crestin,care are 2000 de ani de crestinism.
Asa ca trebuie sa pretuim locul unde ne-am nascut,limba si neamul.
Si sa incercam sa ne ridicam la inaltimea inaintasilor nostri,sau cel putin sa-i pretuim si cinstim.
Daca nu ar fi fost cei care s-au jertfit in temnitele comuniste,care ar fi fost reperele noastre acum,in aceasta deruta de dupa comunism?
Dar jertfa lor ne arata ca mai sunt oameni gata sa se jertfeasca pentru un ideal ,national si crestin, si ne poate da putere daca va veni o vreme de jertfa si pentru noi.
Ne mantuim in Domnul nostru Iisus Hristos,dar ca romani;ne rugam si gandim in limba romana si locuim intr-o tara unde se fac neincetat slujbe pentru slavirea lui Dumnezeu!

miercuri, 21 aprilie 2010

Rugăciunea de dimineaţă ni-L aduce pe Hristos în noi

Pentru a petrece ziua toată sfântă, în pace, fără de păcat, există un singur mijloc: cea mai sinceră şi cea mai fierbinte rugăciune, dimineaţa, îndată ce ne-am sculat din somn. Ea ni-L aduce pe Hristos în noi, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, şi în acest chip dă sufletului tărie pentru a ţine piept asalturilor răului. Dar pentru aceasta trebuie să ne păzim inima.
Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos

O stare de asteptare

Noi crestinii ortodocsi traim intr-o stare de deruta,nu avem valori pe care sa ne sprijinim,indrumatori duhovnicesti.Ne-am trezit greu dupa acest comunism care ne-a ateizat gandirea si sufletul,si am poposit intr-o lume fara repere,cu zeci de lucruri controversate,degradante ce ne inconjoara.Incercam sa ne regasim pe noi insine,dar inaintam cu greu fara prea mult avant.Suntem scarbiti de politica,ingrijorati de saracia si greutatile ce ne inconjoara.Incercam sa ne regasim obarsiile in istorie ,falsificata pana nu demult de manuale si istorici,vrem sa ne tragem seva de la inaintasii nostri .Ii redescoperim pe Eminescu,Stefan cel Mare ,Brancoveanu pentru a avea din nou sentimentul national,sa incepem sa ne iubim tara avandu-i pe ei drept exemple.
In aceasta situatie se intelege succesul mesajului lui Dan Puric,care spune ,nu disperati,ceva se va intampla cu poporul roman,esenta lui crestina va iesi in mod cert la suprafata.
Deci asteptam:
-venirea sfarsitului lumii
-un conducator,un lider crestin,care sa ne canalizeze energiile si vointa spre credinta.
-renasterea spirituala a Romaniei
-o normalizare a situatiei economice
Pana acum am ascultat cu sufletul la gura pe parintele Rafail,pe Savatie Bastovoi,pe Danion Vasile,Dan Puric,dar parca nu ne-a fost de ajuns,nu ne-am saturat!Mai e nevoie de ceva....
Pana atunci,stand si asteptand ,sa nu pierdem timpul si sa ne apropiem cat mai mult de Hristos.Venind acele vremuri sa fim pregatiti sa le intampinam...

marți, 20 aprilie 2010

Cum a creat Dumnezeu lumea

"Epifanie l-a luat cu el pe fericitul Andrei si au mers impreuna la Biserica Sfantului Mare Mucenic Agathonic.Dupa ce s-au asezat intr-un loc linistit,langa Aghiazmatar,tanarul l-a intrebat:
-Spune-mi,care este prima zidire a lui Dumnezeu?Vreau mult sa te ascult.Semeni cu izvorul din care curge miere si lapte.
-Dumnezeu -a raspuns Cuviosul-a existat de la inceput,exista si va exista impreuna cu Fiul si Cuvantul Cel fara de inceput si cu Prea Sfantul si de viata facatorul Sau Duh.Nici una dintre zidiri nu a existat.Imparatea numai o tacere si o liniste intertreimica.Deoarece Dumnezeu n-a voit sa limiteze binele intru Sine Insusi,S-a gandit sa creeze lumea si sa-i faca bine,revarsand asupra ei nesfarsita Sa bunatate.Asadar a spus:Sa se creeze veacurile;si cu Cuvantul s-au creat indata.Cuvantul este Fiul Cel Unul-Nascut,care S-a nascut mai inainte de veci din Tatal,fara sa-si schimbe firea Sa dumnezeiasca.El insusi S-a facut temelia pe care s-au intarit nesfarsitele veacuri si El insusi le-a desavarsit.Asadar,El este temelia creatiei,dar in acelasi timp nu inceteaza a fi si Dumnezeu Cuvantul,unit cu Tatal.De altfel,El insusi,cand a venit plinirea vremii,S-a facut om pentru noi din fecioara Maria.
-Explica-mi mai adanc-a spus Epifanie -care este ipostasul veacurilor.
-Este nesfarsita lor prelungire,adica neintrerupta succesiune a timpurilor si nemarginirea anilor.Esenta lor este un duh foarte frumos si minunat,care se fixeaza pe toata intinderea sa in sapte semne(puncte),adica se imparte in opt perioade de timp.
De la veacuri au luat minte oamenii si ingerii.Si veacurilor le-a dat Domnul pornirea pentru calatoria lor neintrerupta,veacurile ne indeamna sa umblam si noi intr-acelasi chip.
Aceasta calatorie a lor are inceput,sfarsit insa niciodata.A luat si Adam de la inceput acest drum al veacurilor,dar pana astazi nu a putut depasi veacul al saptelea.Nu a putut din pricina noastra,deoarece,ca urmasi ai sai cu acelasi sange,suntem la fel cu acela,si calatoria noastra este comuna.Pana astazi adica nu s-au implinit cele sapte veacuri ale acestei lumi,pe care noi le masuram cu anii.Cand se vor implini,Cel Prea Inalt va ridica un vant infricosator in toata lumea.Atunci se vor impreuna oasele oamenilor si se vor lipi in chip armonios unul cu altul.Peste ele se vor intinde nervii si dupa aceea carnurile;si fiecare suflet,care a fost dezlegat de trupul sau cel stricacios,il va primi nestricacios.
Atunci va trambita un inger cu o trambita infricosatoare si se va cutremura lumea.Mormintele se vor deschide,mortii vor invia intru clipeala ochiului si se va cobori Judecatorul ,Care va rasplati fiecaruia dupa faptele sale.Atunci va incepe veacul al optulea,precum zice Solomon:Fa parte la sapte si la opt;(Eccl.11,2).Acest veac nu va avea sfarsit.Pe cei drepti ii va aduce in veselia cea nespusa si in odihna cea vesnica.Dupa invierea mortilor,oamenii vor deveni nestricaciosi si nemuritori,raiul vesnic,iadul-nesfarsit si veacul acela ,netrecut.De altfel,cuvantul veac inseamna,in sens propriu,ceea ce se intinde continuu spre nemarginire si spre nesfarsit,fara sa aiba o margine sau sfarsit.
-De vreme ce veacurile sunt prima creatie a lui Dumnezeu,care este a doua?-a intrebat Epifanie
-A doua sunt cetele ingeresti.Pentru ca Cel Prea Inalt este netrupesc,a creat mai intai lumea cea nemateriala,intelegatoare si netrupeasca,pe care o inconjoara si o tine alaturi de El.
-Cetele ingeresti au fost create in acealsi timp toate o data,sau in mod succesiv,una dupa alta,precum zidirea materiala?
Ar fi putut Dumnezeu,cu un cuvant al sau,sa puna inaintea infricosatorului tron al Dumnezeirii Sale celei nemarginite,toate legiunile ceresti impreuna.Insa a fost bunavoirea Sa sa le creeze in mod succesiv,una dupa alta,exact ca si zidirile cele vazute ale acestei lumi.Astfel,dupa ce a intregit,precum am spus,duhul preafrumos al veacurilor,a luat din acest duh si a creat Preacuratele Puteri ceresti,dupa cum a luat din pamant si a creat trupul omenesc.
Mai intai a plasmuit Heruvimii,Serafimii si tronurile,dupa aceea Domniile,Stapaniile si Puterile,iar la sfarsit Incepatoriile,Arhanghelii si Ingerii.Capeteniile miilor si alte zecilor de mii de Puteri ceresti fara de trup sunt Mihail,Gavriil,Uriil,Rafail si Salatiil.Ultimul era satana,care a cazut din cer.Preaspurcatul nu a cazut deoarece nu s-a inchinat lui Adam,dupa cum palavragesc unii ,caci omul inca nu fusese zidit.A cazut deoarece a invidiat Slava Domnului si s-a gandit sa intemeieze o imparatie a sa dimpreuna cu ceilalti ingeri lepadati.Caci a spus:Voi aseza tronul meu...sui-ma-voi deasupra norilor si asemenea cu Cel Prea Inalt voi fi;.(Is.14,13-14).
Astfel Dumnezeu l-a surpat din cer jos,impreuna cu toata ostirea sa,cu care a facut aceste planuri.In locul lor urca ceata oamenilor mantuiti,care vor implini a zecea ceata ingereasca.
Cetele pe care le-a creat Dumnezeu sunt atat de numeroase,incat este cu neputinta a se socoti cu masuri omenesti.De altfel ,de aceea a spus Domnul Apostolului Petru in timpul Patimii:Sau ti se pare ca nu pot sa rog pe Tatal Meu si sa-mi trimita acum mai mult de douasprezece legiuni de ingeri?;(cf.Mat.26,53)
-Care este a treia creatie a lui Dumnezeu?
-Bezna si haosul,intunericul si apa,focul ,ceata si cele mai dedesupt.Apa nu era adunata intr-un loc,ci se afla intr-o continua miscare:Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apelor;(Fac.1,2).
Acest duh nu era Duhul Sfant ,precum sustin unii,ci a fost creat dupa vanturi."

SFANTUL ANDREI CEL NEBUN PENTRU HRISTOS-Editura Evanghelismos 2002

luni, 19 aprilie 2010

Dragostea de Dumnezeu invinge frica de moarte

Cel ce a ajuns la dragostea de Dumnezeu nu mai doreste sa ramana aici(pe pamant).Caci dragostea scoate afara frica.Iubitilor,fiindca m-am facut nebun,nu mai rabd sa pastrez taina in tacere,ci ma port ca unul fara de minte pentru folosul fratilor.Pentru ca aceasta este dragostea adevarata,ca nu mai poate rabda sa pastreze ceva in taina fata de cei iubiti.De multe ori cand scriam acestea,mi se opreau degetele pe hartie si nu mai puteam sa le misc de placerea ce se ivea in inima mea si care ma aducea la tacerea simturilor.Deci,fericit este cel ce se indeletniceste pururea cu Dumnezeu si se opreste de la toate cele lumesti si numai cu El se ocupa toata cunostinta lui.Si de  va fi indelung rabdator,nu va intarzia mult sa se arate rod mare. Bucuria cea intru Dumnezeu este mai puternica decat viata de aici.Si cel ce a aflat-o pe ea,nu numai ca nu mai cauta spre patimi,ci nu se mai intoarce nici spre viata sa;si nu mai are vreo alta simtire a ei,daca bucuria aceasta i-a venit din adevar.Dragostea e mai dulce decat viata.Caci e mai dulce intelegerea cea dupa Dumnezeu,din care se naste dragostea cea mai dulce ca mierea si ca fagurul.Dragostea nu se intristeaza cand trebuie sa primeasca moartea infricosatoare pentru cei pe care ii iubeste.Dragostea este fiica cunostintei.Iar cunostinta e fiica sanatatii sufletului.Si sanatatea sufletului este puterea ce se naste din multa rabdare.
Intrebare:Si ce este cunostinta?
Raspuns:E simtirea vietii nemuritoare.
Intrebare:Si ce este viata nemuritoare?
Raspuns:Simtirea lui Dumnezeu.Caci din cunoastere este iubirea.Iar cunoasterea de Dumnezeu este imparateasa tuturor poftelor,si sufletul ce o primeste nu mai are nevoie de vreo alta dulceata de pe pamant.Caci nimic nu este asemenea dulcetii cunoasterii lui Dumnezeu.
Rugaciune:Doamne,umple inima mea de viata vesnica.
Viata vesnica este mangaierea in Dumnezeu.Si cel ce a aflat mangaierea in Dumnezeu socoteste de prisos orice mangaiere lumeasca.
Intrebare:De unde simte omul ca a primit intelepciune de la Duhul?
Raspuns:Din simtirea care-l invata in ascunsul lui si in simtiri chipurile smereniei.Si i se descopera in intelegerea lui ca a dobandit smerenia.
Intrebare:Si cum simte cineva ca a ajuns la ea?
Raspuns:Din aceea ca ii e greata sa placa lumii in purtarile lui sau in cuvant si este urata in ochii lui slava lumii acesteia.
Sfantul Isaac Sirul-Cuvantul 38-Filocalia X,Ed.Theotokis

duminică, 18 aprilie 2010

Credinta,nadejdea si dragostea

Cititul cartilor iti intareste vointa.Evanghelia este descoperirea tuturor tainelor.Numai ca unuia ea i se deschide,sa zicem,pret de unul pana la o suta de centimetri,altuia pana la o suta de verste.Unuia mult,altuia putin si celui ce i se da putin,chiar si numai a suta parte ii poate ajunge pentru toata viata.In viata noastra devin lucratoare credinta,nadejdea si dragostea.Fara de ele nu ne este cu putinta mantuirea.In Evanghelie,cel ce se arata mai mult stapanit de credinta este Apostolul Petru: Tu esti Hristos,Fiul Dumnezeului celui viu,marturiseste el cand toti-cu exceptia apostolilor-il considerau pe Hristos om.Dar chiar si in randul apostolilor el ne apare ca reprezentantul credintei.De dragoste se arata bogat mai mult decat ceilalti Apostolul si Evanghelistul Ioan Teologul.Reprezentantul sperantei este Iacob.De aceea,cand a dorit sa-si vadeasca slava Sa,Hristos S-a schimbat la Fata in prezenta acestor ucenici.
Jurnalul ultimului duhovnic de la Optina-Editura Cartea Ortodoxa-2005

joi, 15 aprilie 2010

Jurnal duhovnicesc

Vreau sa atrag atentia asupra unei carti deosebite,editata la Editura Bizantina-Jurnal duhovnicesc.Cine a citit Pelerinul rus,are acum ocazia sa vada o versiune romaneasca a acesteia.Autoarea a scris acest jurnal,pe care nu a intentionat sa-l publice,ca urmare a inceperii practicarii Rugaciunii lui Iisus la varsta de 53 ani!Oricum ea ramane anonima pentru publicul cititor,pentru ca nu avem numele ei,din smerenie.Prefata este semnata de Sofian Boghiu...
Pentru cine vrea sa se apropie de Dumnezeu aceasta carte este folositoare.Stim ca desi mergem la Biserica,facem rugaciuni,tinem post,nu il simtim pe Dumnezeu aproape....Aceasta este si situatia mea si aceasta stare o avea si autoarea cartii inainte de a incepe Rugaciunea.Prin practicarea acesteia putem deveni crestini adevarati si nu numai cu numele.
Redau un fragment din carte ,recomandand calduros achizitionarea ei:
Astazi,in timp ce ma rugam cu Rugaciunea lui Iisus,cu atentie,am simtit lucrarea ei in inima,ca pe o muzica vibrand in trup.M-a cuprins o mare bucurie.Am simtit-o dulce,intai in inima,apoi s-a rasfrant spre piept si spre gat.Un tremur usor,placut,din ce in ce mai mare din care apare,vibrand,o usurare si o putere in trupul pe care-l simt usor ca in tinerete.

joi, 8 aprilie 2010

Pledoarie despre rugaciune-Sfantul Nectarie din Egina

Rugaciunea adevarata este neintrerupta si mintea aflata in rugaciune nu rataceste.Rugaciunea cere staruinta si ravna deosebita si cere ca sufletul sa fie indurerat si cugetul indreptat numai spre Dumnezeu.Nu cu cuvinte goale trebuie sa ne rugam ,ci rugaciunea noastra trebuie s-o indreptam spre lucrurile bune si de folos.Smerenia poarta rugaciunea oriunde,iar rugaciunea este dovada a smereniei.Cunoscandu-ne asadar slabiciunea ,chemam puterea lui Dumnezeu.(..)
Atunci cand ne rugam ,daca nu vorbim cu Dumnezeu,cum credem ca ne va asculta ? Rugaciunea ne impreuneaza si ne uneste cu Dumnezeu,dat fiind ca este vorbire dumnezeiasca si impartasire a mintii de Cel ce este mai bun si mai cinstit decat toate.
Rugaciunea este ajutor vietii noastre,este vorbire cu Dumnezeu ,uitare a celor pamantesti si suire la cer.Prin rugaciune ne mutam la Dumnezeu.Rugandu-ne ne facem statornici si neclintiti,daca suntem cu adevarat incredintati ca ne aflam langa Dumnezeu.
Rugaciunea este soare pentru ochii sufletului;asa cum soarele este lumina pentru trup,tot asa si rugaciunea este lumina pentru suflet().Rugaciunea este leacul ce ne pazeste si ne izbaveste de patimi.Rugaciunea este datatoare de viata ,floarea aducatoare de speranta si izvor de sanatate.Este o arma tare,straja nebiruita ,comoara bogata,liman si adapost.()
Rugaciunea alunga toata intristarea ,este temei al voii celei bune,prilej de desfatare neincetata si maica filosofiei. Rugaciunea este merindea mai potrivita pacatosilor decat celor drepti,dar si unora si altora le da din belsug cele ce au de trebuinta.Dreptilor le da pavaza dreptatii,iar pacatosilor lepadarea de pacate.Strigatul mintii dreptilor catre Dumnezeu,rasunand cu voce mare in tainita inimii lor,ajunge la urechile Lui.Cel care cere lucruri mari si se roaga sa agoniseasca cele ceresti stiga,iar rugaciunea lui este auzita de Dumnezeu.Dumnezeu ii cunoaste in orice clipa toate gandurile si asa cum noua vocea cuiva ne spune multe,tot asa si cugetul nostru singur ii vorbeste Domnului,caci Dumnezeu i-a daruit intelegere inainte de zidire.Ne este ingaduit asadar sa ne rugam nu numai rostind rugaciunea cu glas tare,ci doar intinzand si indreptand spre Dumnezeu cu infocare din launtrul nostru toata partea noastra duhovniceasca in chip de glas al mintii,intr-o intoarcere necontenita la El.
 Aceasta este cu adevarat rugaciunea ,cand simtim glasuri ridicandu-se inlauntrul nostru.Asa trebuie sa se roage sufletul durut si cercat de suferinte,caci rugaciunea nu in durerea din glas,ci in ravna cugetului se arata.Asa se ruga si Moise,fiindca,fara a rosti un cuvant,Dumnezeu i-a spus:"De ce strigi catre Mine?"Asadar ,suntem auziti chiar de nu strigam cu glas tare si atunci inseamna ca ne putem ruga in cugetul nostru cu multa staruinta chiar si atunci cand mergem in adunare sau sedem impreuna cu prietenii sau facem orice altceva,chemandu-L pe Dumnezeu cu glas puternic,cu glas launtric,fara ca cineva din cei de fata sa ne poata auzi sau observa.
Toti avem trebuinta si tuturor ne este de folos a petrece neistovit in rugaciune.Sa cerem de la Dumnezeu,Tatal Domnului nostru Iisus Hristos ,sa dea duhului nostru intelegere si trezvie,ca sa cerem de la Dansul ca sa se faca in noi voia Sa.().

vineri, 2 aprilie 2010

Acatistul Sfintei Invieri

Astept cu emotie noaptea de Inviere,care va aduce bucurie in sufletele noastre.Pentru cei care vor sa traiasca aceasta stare mai mult timp,recomand sa citeasca acatistul Sfintei Invieri,care se citeste de la Pasti pana la Inaltarea Domnului.Se poate gasi la adresa :
http://www.nistea.com/acat_inv_ro.htm

Conferinta lui Danion Vasile de la Oradea

La aceasta adresa puteti descarca conferinta lui Danion de la Oradea:
http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2010/04/07/revista-blogurilor-in-cazul-smintelii-provocate-de-danion-vasile-prin-conferintele-sale-pe-problema-calendarului-mai-multe-inregistrari-audio-si-video-si-primele-noastre-comentarii/

joi, 1 aprilie 2010

La ce foloseste un blog

M-am gandit care este folosul unui blog.Nu este cumva o pierdere de vreme si pentru noi dar si pentru cei care ne citesc? Si am gasit o motivatie: in aceste vremuri,cand cei din jurul nostru nu mai pot sa ne invete ,sa putem afla de la ei ceea ce ne intereseaza,ne framanta,construim bloguri prin care ne impartasim reciproc experientele de viata,gandurile si cunostintele.
Da! Este o pierdere de timp,dar poate oferi ceva in schimb.
Este o alternativa la site-uri,pe blog informatia fiind mai personala,si poti sa iei si legatura mai repede cu cel care scrie.
Dovada ca incep sa se creeze comunitati,sunt adunarile de bloggeri care s-au facut si se fac in continuare....

Cu ce a gresit Danion Vasile?

In conferinta de la Oradea ,pe care sper sa o pot posta in urmatorul articol fratele Danion Vasile face unele afirmatii grave privitoare la calendar,si modul in care ar trebui sa ne situam noi fata de aceasta problema.
Pozitia sa a fost criticata de Astradom Oradea,iar Danion le-a raspuns pe blogul lui Saccsiv si Apologeticum.
Concluzia mea este urmatoarea: Desi tema conferintei era alta,fratele Danion a tratat tema calendarului o buna parte din timp,spre final si a facut multe afirmatii care efectiv nu pot sa le accept.Parintele Cleopa a mintit,Arsenie Boca s-a inselat,Ioanichie Moroi a avut o vedenie falsa,Patriarhul Teoctist are multe actiuni si afirmatii eretice...etc Nu voi analiza in acest articol toate afirmatiile pentru ca l-as lungi foarte mult ci voi puncta cateva lucruri.
1.Desi schimbarea calendarului a fost un lucru rau,nu asta este prioritatea Bisericii in aceste timpuri,practic nu ne mai putem intoarce la calendarul vechi fara mari tulburari care ar face mai mult rau decat bine
2.Calendarul nu este o dogma,deci schimbarea lui nu a insemnat schimbarea vre-unei dogme a Bisericii
3.Schimbarea calendarului s-a facut ca urmare a unor presiuni puternice din afara,a fost un compromis necesar,un act politic
4.Atitudinea cea mai buna in momentul de fata a fost arata de un parinte care a spus "Ramanem cu ce avem"

Ce ma deranjeaza in conferinta lui Danion Vasile este apelul lui la anumiti Sfinti Parinti citati de el,care fara a le nega autoritatea de catre mine,ii interpreteaza dupa capul sau.Si ajunge la concluzia ca cei de pe stil nou,adica noi,riscam sa ne pierdem mantuirea!!! A fost intrebat de cineva: Si noi la care Biserica sa mergem? Si el a raspuns ca Maxim Marturisitorul a lipsit cativa ani de la Liturghie ,datorita ereticilor din vremea sa..Adica ce concluzie sa tragem? Sa nu mai mergem la Biserica?!!! Si apoi ,dupa ce creeaza acesta confuzie in capul nostru,spune: "Eu nu va ofer solutii,ci doar cateva repere"...Multumim de asa repere ,care mai rau te innoada...Sa nu putem intelege oare ca schimbarea calendarului nu este o erezie? Sa nu putem intelege ca nu acesta este un scop si un motiv de lupta ?
Eu cred ca Danion ar trebui sa faca referire nu numai la acei Sfinti Parinti pe care ii citeaza des,ci si la cei din Filocalie,la Sfantul Vasile cel Mare,la Sfantul Isaac Sirul etc si sa nu nege sau sa atace autoritatea parintilor Cleopa,Ioanichie Moroi,Arsenie Boca,care au format generatii intregi ...Parintele Cleopa a fost pentru mine abecedarul duhovnicesc,el mi-a pus bazele credintei ortodoxe...
Sa ne rugam pentru Danion sa aiba discernamant,dreapta judecata si sa nu treaca la stilisti.
Sunt multe de spus,daca vor fi comentarii voi reveni si cu alte precizari ...Va voi da mai jos doua pareri de pe alte bloguri pe acest subiect:
http://blog.pustniculdigital.info/articole/50/
http://emilia-corbu.blogspot.com/2010/03/danion-si-ispita-risipirii.html
Cititi si punctul de vedere al lui Paisie Aghioritul :
http://www.razbointrucuvant.ro/2007/09/07/cuviosul-paisie-aghioritul-si-cele-doua-rani-opuse-ale-bisericii-de-azi-ecumenismul-si-stilismul/
care este foarte clar si ar trebui sa lamureasca problema tuturor celor care se afla in confuzie.....Chestiunea calendarului nu este una dogmatica!!!!
De asemenea de citit comentariile de pe Apologeticum si Saccsiv...