vineri, 30 aprilie 2010

De ce să practicăm Rugăciunea inimii

Ceea ce am să scriu provine dintr-o experienţă minimă,aşa încât să citiţi cu simţ critic rândurile de mai jos.
Este foarte greu în ziua de astăzi să te mai rogi.Exemplele pe care le putem vedea în jur ne arată oameni derutaţi,împrăştiaţi,fără pace interioară,fără veselie pe chip,fără curăţie interioară(aşa cum sunt şi eu).
Chiar dacă întâlnim oameni care au un program regulat de rugaciune,o pravilă ,vedem că nu sunt înaintaţi în viaţa duhovnicească,din simplul motiv că mintea nu stă tot timpul la rugăciune.Deci şi aceştia pot fi împrăştiaţi în ale lumii,neliniştiti(totuşi într-o măsură mai mică).
Întâlnirea cu Dumnezeu ,şi cu tine însuţi,se realizează cel mai bine în rugăciunea lui Iisus.Dar nu cum spun unii,atunci cand eşti in autobuz,la serviciu,pe stradă etc,pentru că atunci mintea este tot împrăştiată.Ci te aşezi în camera ta,într-o poziţie de rugăciune,preferabil seara,când toate zgomotele încetează,şi spui Doamne,Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieşte-mă pe mine,păcătosul!
Poţi să o rosteşti cu gura,sau doar în gând,cum îţi este la îndemâna,important este să îţi fugă mintea cât mai puţin.
La începutul rugăciunii vei fi asaltat de gânduri,însă tu sa continui să stai în acea poziţie ,chiar dacă ai încetat să te mai rogi!Sau dacă te rogi,dar mintea se gândeşte la altceva!Însăşi poziţia pe care o ai(preferabil în genunchi,cu capul plecat),te va aduce mai târziu la rugăciune!
Care sunt efectele? În primul rând vei simţi cum anumite părţi din corpul tău sunt, mai mult sau mai puţin,afectate.La fel,cu timpul vei simţi si la nivelul creierului,a minţii,o deblocare a acesteia şi o uşurare.Corpul va începe,sub influenţa rugăciunii,să se relaxeze şi chiar se va simţi o vindecare parţială a unor zone bolnave.
După rugăciune ,vă veţi simţi vioi,calmi,cu poftă de viaţă,eliminarea stărilor de oboseală anterioare,cu mintea mai limpede. Această rugăciune este cel mai bun medicament pentru corp.Deasemenea este rugăciunea care ne apropie cel mai mult de Dumnezeu.
Perioada de timp pe care o recomand pentru această rugăciune,este de minim o oră,şi poate merge până la două-trei ore.
Dezavantajele acestei rugăciuni:Cel care detestă această rugaciune,cel viclean,te va ataca cu ispite felurite.De aceea este recomandat să avem un duhovnic căruia să-i mărturisim etapele prin care trecem.Şi cel mai mult să ne ferim de mândrie.
Cărţi recomandate,utile pentru această rugăciune: Pelerinul Rus,Jurnal duhovnicesc(Editura Bizantină), Sbornicul.Deasemenea,mai recomand,chiar dacă nu se referă direct la aceasta rugăciune,cărţile lui Isaac Sirul.

5 comentarii:

  1. Din istoria Isihasmului [Filocalia 8]
    http://blog.pustniculdigital.info/articole/42/

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamne ajuta!
    Hristos a inviat!
    Din cat am citit eu si din discutiile mele cu duhovnicii am inteles ca aceasta rugaciune trebuie spusa. Pentru a ajunge la treptele inalte ale acestei rugaciuni ne trebuie un duhovnic care el insusi sa fi dobandit aceasta rugaciune a inimii. Pe de alta parte fiecare dintre noi suntem unici in felul nostru si nu putem sabloniza. Pe tema aceste practici au fost foarte multe discutii si pareri diferite de la duhovnici la duhovnici. Daca vom incerca sa desfacem firul in patru cred ca ne vom afunda. Exista si riscuri majore. Trebuie mult discernamant duhovnicesc ptr ca vrajmasul este viclean si ne poate insela. Cea mai mare cadere este din virtute si este cea mai periculoasa. Daca o vei zice pur si simplu nu vor fi probleme, dacavei incerca sa atingi anumite culmi trebuie obligatoriu un povatuitor pe masura. Sfantul Siluan a fost indus in eroare de propriul duhovnic.
    La vremea noastra e absolut necesar o lupta pentru dobandirea unui dram de smerenie ca sa poata incapea in noi dreapta socotinta. De aceea spunem ca suntem neputinciosi si ca la aceste vremuri nu mai sunt posibile urcusuri duhovnicesti ptr ca nu avem smerenie. Dumnezeu nu ne-a cerut niciodata ceva peste firea cu care am fost ziditi. Totul este posibil dar cu smerenie. Daca nu dobandim smerenia nu avem cum sa ne nevoim bine si corect. E f mult de discutat aici.
    Eu cred ca acesta rugaciune trebuie spusa. Acum ca sa discutam de o anumita pozitie, tehnica de respiratie samd e mai dificil. Suntem foarte departe de aceste taine din timpul rugaciunii in acest veac al iubirii de sine.
    Acestea sunt doar parerile mele, nu tin la ele ca la o dogma, accept orice sugestie.

    Doamne miluieste-ma!

    Cristian Stavriu

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am practicat de cateva ori aceasta rugaciune,fara indrumator pentru ca nu am gasit,si am simtit diferenta fata de alte rugaciuni.In sensul ca simteam o transformare a mintii si a trupului.
    Daca sa o practicam prin rostirea cu buzele sau in gand,cred ca depinde de fiecare.Rostirea in gand,sau cu mintea are riscul de a ne pierde de rugaciune dar in schimb are avantajul de a fi mai profunda.
    Acum,daca nu avem duhovnic,ma gandesc ca nu trebuie sa nu o practicam,pentru ca aceasta rugaciune e foarte necesara.Rugaciunea insasi ne va invata cum sa ne rugam.Dumnezeu va tine cont ca nu avem indrumator si ne va ocroti,pentru ca nu o facem singuri din mandrie,ci pentru ca nu are cine sa ne indrume.
    Exista insa o reticenta a noastra la rugaciune,datorata vremurilor de acum;preferam mai mult sa citim si sa ascultam stiri,sa ne risipim in aceasta lume.
    Eu cred ca un om curajos care va merge constant pe drumul acesta,nu se va pierde,cu conditia sa aiba suficient discernamant si sa nu se trufeasca.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma poti contacta la blogortodox@gmail.com

    RăspundețiȘtergere